Si bucatarii o iau razna

Hai sa ne intelegem inainte de a da drumul la stire: chiar imi place bucataria si chiar am o relatie intima cu tigaia, cratita, oala si cuptorul. Mai mult, sunt gata oricand sa comit un efort lombar in fata unui chef veritabil (Hello Costachel!).

Partea proasta in ziua de azi este aceea ca bucatarii televizati, unii de un renume variabil spre indoielnic, sunt gata sa manance orice rahat si sa gateasca orice patruped pentru a obtine un rating mai bun.

Altfel spus, unii dintre ei admit sa ne propuna cele mai tembele retete dintre cele mai cretine cu putinta.

In fruntea plutonului se claseaza, clar!, numitul Beppe Bigazzi, un nene cu par alb ce si-a rupt craca de sub picioare la Rai Uno. De ce? Pentru ca, dorind sa impartaseasca lumii intregi ceva din preaplinul culturii sale culinare, a gasit ca este extrem de important sa explice felul in care se gateste o... pisica :-|.

Daca mi-ati fi povestit, ma tem ca n-as fi crezut. A trebuit sa vad stirea de pe LePost.fr si sa ma uit stupefiat la inregistrarea alaturata.

Cel mai mare rozator din lume poate fi animal de companie

Nu stiu altii cum sunt. Dar eu, cand ma gandesc la animalul de companie, vad in fata ochilor necuvantatoare precum cainele si pisica. Altii pot vedea pestii din acvariu, o testoasa fara par sau chiar niste rozatoare.

Cand zic rozatoare, ma refer la un soricel (alb?), un hamster sau chiar un porcusor de Guineea. Insa cunoscatorii stiu si de capybara, o specie care poate atinge o lungine de 130 cm si o greutate de 65 kg. Da, este cel mai mare rozator de pe planeta si poate fi intalnit in Venezuela.

O texanca s-a indragostit de creaturile acestea suficient incat sa isi ia una acasa. Mai mult, i-a facut un site, http://gianthamster.com/, si are deja peste 3.000 de followers pe Twitter, zice Metro.co.uk. Popular, nu? Eh, iata si un video!

Raiul gainilor nu este localizat in cartea lui Dan Lungu

Asa cum ati aflat deja din gura prezidentiala, iarna nu-i ca vara. Insa celebra si foarte profunda asertiune nu este valabila doar pentru humanoizii din spatiul carpato-danubiano-pontic, ci si pentru... galinaceele din intreaga lume!

Da, bine, stim ca gainile nu este si ele oameni. Normal. Dar ele este in mod categoric niste suflete. Care suflete mai si ingheata uneori, mai ales iarna, care nu-i ca vara, nu-i asa? Ei bine, fix la asta a meditat tanti Ann Duran, o englezoaica de 55 de ani, de prin South Wales. Si, potrivit Telegraph.co.uk, ea s-a gandit sa croseteze pulovere pentru gaini! Si, nu doar ca s-a gandit, dar a si facut-o! Ce a rezultat vedeti in imaginea alaturata!

Suflet generos, tanti Duran, a declarat cu modestie dupa cum urmeaza: "Unii m-ar putea crede putin nebuna, insa nu-mi place ideea ca gainile sa tremure de frig pe timpul iernii".

Hm!... Abia astept sa-l vad pe Dan Lungu si sa ii zic ca Raiul gainilor se afla fix in poiata unei englezoaice si nicidecum intre copertile uneia dintre cartile lui! :D

Crudul adevar despre capra

Vechea dilema referitoare la capra (este animal sau pozitie?) se complica intr-o maniera de-a dreptul indicibila, as zice. Nu de alta, dar capra este capabila sa devoreze bradutul de Craciun!

Am prins informatia pe WashingtonPost.com si apoi am verificat sursa citata, adica televiziunea King5. Tot nu mi-a venit a crede, asa ca am scobit Internetul si am dat peste filmuletul alaturat. Deh, defectul profesional... chestia aia cu cel putin doua surse...

Asa am sfarsit prin a afla crudul adevar despre capra: ei bine, capra manaca bradul de Craciun. Este un act ecologic? Este o blasfemie? Of!

Ma rog, sper ca ati inteles ideea: daca nu omori la timp capra vecinului, aceasta o sa iti manance bradutul dupa Boboteaza!!! 

Curiozitatea nu a omorat pisica. Dar mila a penalizat portarul

Cu riscul de a repeta o platitudine, voi spune ca nici o fapta buna nu ramane nepedepsita. Este o afirmatie valabila inclusiv in fotbal. O poate confirma si portarul echipei croate Medjimurje Cakovec, Ivan Banovic.

Potrivit BBC.co.uk si Guide2Croatia.net, in timpul meciului cu Sibenik, acesta a vazut o pisica plimbandu-se pe marginea terenului, in apropierea portii sale. Iubitor de animale, nu s-a indurat sa o lase acolo, expusa suturilor adverse, asa ca a scos-o in afara terenului.

Ghinion, arbitrul nu a apreciat deloc faptul ca portarul a parasit terenul fara permisiunea lui, motiv pentru care i-a falfait cartonasul galben. Evident, lucrul acesta a declansat o rafala de huiduieli si o serie intreaga de dezbateri la talkshow-urile croate.

Zece vaci pe altarul fotbalului???

Arta, stim, cere sacrificii. Si sportul la fel.

Iar daca e vorba de fotbal, mai exact despre Cupa Mondiala din 2010, sacrificiul devine bovin de-a dreptul.

De ce? Pai CM 2010 este organizat de Africa de Sud. Iar aceasta natiune si-a propus sa efectueze o ceremonie in cel mai pur stil african. Adica, zice Reuters South Africa, baietii aia vor sa sacrifice cate o vaca pe fiecare dintre cele zece stadioane pe care se vor juca meciurile CM 2010.

Inca nu este sigur daca sud-africanii vor reusi sa isi duca planurile la bun sfarsit. Dar demersurile le-au inceput deja, adresand o scrisoare Comitetului Organizator al Cupei Mondiale, prin care isi anunta intentia de a sacrifica vacile in discutie. Sunt curios ce vor raspunde oficialii CM.

Oricum, ar fi tare interesant sa vedem inaintea meciului o vaca dusa de funie la mijlocul terenului pentru a fi casapita.

Si-a lasat barbatul pentru un crocodil

In varsta de 52 de ani, australianca Vicki Lowing a fost pusa de sotul ei sa aleaga: ori el, ori crocodilul pe care il tinea pe post de animal de casa.

Surprinzator sau nu, femeia a ales crocodilul, informeaza Telegraph.co.uk.

Povestea a avut loc in urma cu patru ani si s-a lasat cu un divort, care tocmai s-a incheiat. Doamna Lowing afirma pe atunci ca nu poate renuntza la Johnie, crocodilul ei drag. S-a indragostit de el in 1996, pe cand era pui si cineva i l-a lasat in prag. De atunci, spune ea, l-a considerat ca pe un fiu.

Siti care-i culmea ironiei? In timpul procesului de divort, Vicki Lowing a descoperit cu stupoare ca iubitul ei crocodil, la care se uita ca la un fiu, este de fapt femela!

Hai ca si cainii exagereaza uneori!

Am mai vazut, fiecare la viata lui, cate un vitel de caine. Asta e, exista si caini mari, na! Din cand in cand, mai vedem si noi cate unul. Dar unul ca Boomer, pacatele mele, mai rar!

Acest caine, din rasa Landseer, cantareste mai mult decat mine! Adica, atarna aproape 82 de kilograme, in conditiile in care eu am o inaltime de 1,90 m, iar el nu ajunge decat la 1,2 metri.

Da, bine... Este adevarat ca animalul din Dakota are o lungime cap-coada de 2,13 metri, dar asta tot nu il scuza in ochii mei. Pai, da. Pentru ca el a intrat ieri in Cartea Recordurilor, iar eu nu. Si nici nu cred ca voi intra vreodata. Of-of...

OK, este adevarat ca acest exemplar al prietenului omului este complet nevinovat, in sinea lui. Am respirat adanc si am admis lucrul acesta. Acum mai ramane sa ii iert si faptul ca are o stapana draguta.

De la cioara vopsita la magarul pictat

Cunoastem cu totii expresia a umbla cu cioara vopsita. Conceptul este atat de la el acasa in Romanica noastra, ca nici nu mai reactionam atunci cand ne lovim de el. Insa, fac pariu, ideea de magar pictat sigur ne face atenti.

Eu am patit-o, adica am devenit atent, cand am vazut un headline pe TimesOnline. OK, iata despre ce este vorba: o gradina zoologica din Gaza a ajuns sa picteze doi magari pentru a-i face sa para zebre. Stati, nu va repeziti sa dati telefoane la toate asociatiile pentru protectia animalelor!

Faza este ca palestinienilor le-ar fi fost foarte greu sa aduca in curte niste zebre adevarate. Pretul lor de achizitie plus transportul prin tuneluri (hai sa nu intram prea adanc in politica...) ar fi insemnat 40.000 de dolari pentru o bucata. In aceste conditii, ca sa faci o bucurie copiilor, de ce sa nu pictezi magarul?

Ati vazut cainii invizibili?

Nu, nu i-ati vazut! Pe cuvantul meu ca nu i-ati vazut. Si nu aveati cum pentru ca sa ii vedeti, din simplul motiv ca sunt invizibili. OK, asta nu inseamna ca ei nu exista!

Cainii invizibili traiesc in New York, mai precis in mintile a 2.000 de oameni cu simtul umorului.

Acestia nu s-au sfiit sa ii plimbe pe strazi, sa intre cu ei in magazine si chiar in baruri la intrarea carora scrie clar & explicit ca "Invisible pets are welcome here!!!".

De fapt, distractia consta in a te plimba cu o lesa rigida, la capatul careia se presupune ca s-ar afla un caine invizivil. Nimic mai incantator: nu latra, nu cere de mancare, nu vrea pipi si nu il scoti afara decat daca ai tu chef sa te dai interesant. Si au avut chef nu mai putin de 2.000 de newyorkezi.

Dar, daca o imagine face cat o mie de cuvinte, mai bine urmariti un video de un milion de cuvinte!

Exilul in varianta canino-americana

Aveam deja suficiente exemple de sentinte judecatoresti lejer ciudate. Sincer, chiar nu duceam lipsa. Totusi, una recenta chiar a reusit sa ma surprinda.

Intrebare: ati mai vazut vreodata un catel exilat? Raspuns: nici eu, dar am descoperit pe Metro.co.uk ca se poate.

Aflati ca in Aspen, Colorado, exista un catel caruia judecatorul i-a spus ca, daca mai este vazut prin oras, va fi omorat. Este vorba despre un "pomeranian" (nu ma pricep la caini, e prima data cand aud de rasa asta...), pe nume Gizmo.

OK, inteleg ca pacatosul a pacatuit prin faptul de a fi muscat si a mai avut si "other bad behaviour". Fie! Credeam ca "exilarae humanum est", dar credeam gresit, se vede treaba. Exilul poate fi si cainesc...

Prostie fara frontiere in versiune romaneasca

Am mai facut si eu tampenii la viata mea, recunosc. Iar unele dintre ele au fost chiar impresionante, la scara micului meu univers. Dar inisist sa consemneze ca n-am rapit niciodata vreo pisica spre a propune o rascumparare contra uimitoarei si inegalabilei sume de 20 (douazeci) de euro.

Va inchipuiti ca exista o persoana capabila de o asemenea idiotenie? Ei bine, va inselati amarnic. O astfel de tampenie a fost comisa, nu de o singura persoana, ci de sapte!

Si acum pregatiti-va sa dati cu basca de pamant: povestea s-a intamplat in Italia, grupul de "rapitori" fiind format din sapte romani. Potrivit Adevarul.it, povestea a avut loc in Campi Bisenzio, un orasel din provincia Florenta.

Deci, iata ca, dupa seria de violatori, am reusit sa ne mai evidentiem si ca rapitori. Halal!

Pasarica-i cu noroc

Esti in regula? Te simti bine? OK, poate treci printr-o perioada proasta, dar se mai intampla. Totusi, spune-mi ca nu traiesti sentimentul de a fi parasit(a) de noroc. Uite, atunci cand te vei simti mai nasol ca niciodata, gandeste-te ca pana ce si bufnitele cu strabism pot avea noroc in viata. Incurajator, nu?

Acum, sa ti-o prezint pe Lucy. Este o bufnita sasie. Cum s-ar zice la mine in cartier, sta cu ochii picior peste picior. Am cunoscut-o pe Ananova. Si am inteles de aici ca era cat pe ce sa crape, daca nu se intampla sa fie recuperata in timp util de o organizatie ce se ocupa de pasarile ranite. Auzi ca n-ar fi avut nici o sansa de supravietuire in salbaticie.

Eh, uite asa mi-am adus aminte de o poezioara din copilarie, pe care am regasit-o pe Parinti.com:
     Pasarica alba-n cioc,
     Subtirica la mijloc,
     Tragi cu pusca,
     Nu ia foc,
     Pasarica-i cu noroc.

De la cel bun prieten al omului la cel mai bun sot

Ca fost posesor de pisica, inteleg foarte bine ca este posibil sa iti iubesti pet-ul.

Aaa... pentru conformitate, precizez ca prin "pet" inteleg fix "animal de casa" si nicidecum acea rusinoasa abreviere folosita pentru... mizerabilul recipient de plastic umplut cu bere, in limite cuprinse intre 2 si 2,5 litri (PET).

Totusi, chiar si asa, de la dragostea fata de animal si pana la casatorie este un pas urias pentru omenire, vorba unui astronaut care a calcat in strachinile de pe Luna acum o jumatate de secol. Ei bine, este un pas pe care a reusit sa il faca o ghaneza in varsta de 29 de ani, potrivit Ananova.

Practic, hai sa zic stirea pe sleau, tanara Emily Mabou din Ghana s-a maritat cu al sau caine.

In fine, dupa casatoria oficiata (presupun cu plati in regula, ca de acte nu poate fi vorba) de catre preoti, ea a declarat ca cel mai bun prieten al omului a meritat sa ii devina sot pentru ca intruneste calitatile tatalui ei, spre deosebire de prietenii pe care i-a avut pana acum.

Este adevarat, rudele au preferat sa stea deoparte. Pacat! Chiar nu au inteles lucruri cu adevarat importante. De pilda, patrupedul nu trage bani din leafa, nu se duce la curve, nu vine baut acasa, nu refuza sa duca gunoiul, nu face nazuri cand este de mers la cumparaturi etc.

Problema care ramane este urarea ce se cuvine a fi facuta intr-o asemenea imprejurare. "Casa de piatra" suna oarecum exagerat, iar "cusca de lemn" ar putea sa para la misto...

Cea mai noua proba de sport la bac: plimba ursul!

Am amintit in stirea anterioara despre ursii care bantuie prin orasele patriei? La fix, pentru ca tocmai ce am aflat ca in Curtea de Arges elevii au dat bacul cu ursul.

Potrivit Libertatea.ro, povestea s-a intamplat pe terenul liceului Vlaicu Voda, in timpul probei de sport. Elevi si profesori s-au trezit cu un pui de urs printre ei. Si oricat ar fi fost el de simpatic, de teama ca mama lui ar putea sa isi faca aparitia, s-au grabit cu totii sa ia distanta.

Norocul celor care s-au nimerit sa dea atunci proba de viteza. Presupun ca au sprintat ca niciodata. Sper sa fi avut cine sa ii cronometreze. Daca si profesorii au rupt-o la fuga, ghinionul lor!

A fost descoperita o noua specie: elefantul de asfalt

Va plangeti de cainii vagabonzi, da? Foarte bine. Daca nu va convine, mergeti in Thailanda! Si o sa vedeti ca acolo exista elefanti vagabonzi, na!

La fel ca si la noi, acolo exista asociatii care se ocupa de animalele fara stapan. Potrivit relatarii de pe Nationmultimedia.com, acestea strang bani cu care spera sa le mute in zonele rurale ale tarii. Deranjul pentru a reloca un singur elefant este estimat la aproximativ 14.000 de dolari.

Scump, dar merita! Pentru ca una este sa alerge dupa tine un catel setat sa te muste de roata, cand esti cu masina, si alta este sa dai coltul in intersectie si sa te trezesti cu mastodontul in fata.

Desi, daca ne gandim bine, nu doar in Thailanda poti avea parte de senzatii tari. Ne putem lauda si noi ca, cel putin in Brasov, avem ursi vagabonzi. In anumite cartiere este o adevarata aventura sa duci gunoiul dupa lasarea serii.

Ac pentru cojocul cainelui depresat!

Cine nu are catel sa isi cumpere! Si, daca are unul, este extrem de important sa stie ca, la nevoie, exista antidepresive si pentru acesta.

Ce va mirati asa? Cum? N-ati mai vazut caini cu tulburari obsesiv-compulsive? Toata lumea stie care sunt simptomele: isi ling labele cam mult, isi rod ghearele aparent necontrolat si, nu in ultimul rand, latra de-aiurea. Ba, potrivit unei stiri trasnite recente, unii mai si mananca tigari, pe care si le cumpara singuri de la tutungerie!

In sfarsit, ideea este ca pentru toate aceste probleme exista medicamente. Create initial in Statele Unite, ele au ajuns de curand si in Europa, cap de pod fiind Marea Britanie, ne da de veste Telegraph.co.uk.

Sa ne intelegem: eu insumi fiind o jigodie, nu pot sa raman insensibil la suferintele psihice ale cainilor. Dar, va reamintesc ca pentru catei exista deja stilisti de par, modisti, manicuristi, hotelieri, transportatori si multi alti afaceristi care traiesc de pe urma slabiciunii oamenilor pentru prietenul omului.

Drept pentru care imi rezerv dreptul de a ma declara destul de rezervat fata de aceasta noua si minunata descoperire a stiintei, adica antidepresivele pentru caini. Astept cu nerabdare sfintirea primului cabinet de psihanaliza canina! Evident, cu benevola si marinimoasa contributie a unui consistent sobor de preoti.

Cum? Nu v-ati cumparat inca zgarda gonflabila?

Asa cum se stie, nu chiar toti cainii au urmat cursuri de inot. Dar, de acum putem rasufla linistiti. Pentru ei si pentru linistea stapanilor lor a fost inventata zgarda "Float-a-Pet"!

Foarte complexa, noua si inteligenta zgarda este usor de montat si nu necesita cunostinte speciale din partea cainelui. Utilizarea ei aduce nenumarate beneficii. De pilda, in caz ca se sparge o teava la baie sau daca va confruntati cu o inundatie ori cu un tsunami, cel mai bun prieten al omului va supravietui cu siguranta!

"Float-a-Pet" este echipat cu un senzor capabil sa detecteze cantitatile masive de apa. La nevoie, el comanda unui cartus de bioxid de carbon sa isi elibereze incarcatura in colacul ce sta dezumflat in zgarda. Intr-o astfel de situatie, acesta se umfla si sustine cu succes animalul la suprafata. Totodata, este pornit dispozitivul care permite localizarea cainelui, oriunde l-ar duce valurile. Mai mult, pe timp de noapte, porneste automat si un beculet ce ilumineaza intermitent, pentru a atrage atentia potentialilor salvatori.

Prezentat in detaliu pe degree119.com, prototipul de mai sus asteapta un investitor abil, care sa il produca in serie. Nerabdatorii insa isi pot incerca norocul intreband daca se poate face o comanda speciala.

A murit cainele care consuma 10 tigari pe zi

Ati vazut vreodata caini care fumeaza? Nici eu.

Dar tocmai ce am aflat de pe Austrian Times ca a existat cel putin unul care... molfaia tigari. Si spun ca "a existat" pentru ca acesta s-a imbolnavit de deces, la venerabila varsta de 24 de ani.

Sarmanul Edi, asa il chema pe caine, locuia in Austria, la Graz, si a sfarsit in drum spre tutungeria din colt, de unde isi lua singur portia de tutun. Spre surprinderea tuturor, el nu a renuntat la tigari si, totodata, la viata din cauza nicotinei.

Pur si simplu, a fost pocnit de o masina in timp ce trecea strada.

Stiu ca fumatorii imi vor intelege emotia, ca nefumatorii imi vor ierta acest moment de reculegere si sunt constient de faptul ca antifumatorii ma vor injura. Oricum, stati linistiti, nu vreau sa redeschid discutia despre faptul ca tutunul ucide, dar masinile ucid mult mai eficient.

Mai vreau doar sa adaug ca Edi a consumat cele 10 tigari zilnice din ultimii 17 ani alaturi de un anumit Wolfgang. Acesta l-a gasit abandonat impreuna cu un biletel pe care scria ca a fost obisnuit de mic cu aceasta portie de tutun, dar ca are dintii in regula.

Dilema unor hoti de masini: politia sau mistretii?

In afara de faptul ca nu am permis de conducere, am mai descoperit un motiv pentru care nu cred ca voi fura prea curand o masina. In fond, asta este morala la stirea AFP preluata de Yahoo France, potrivit careia un hot de masini din Germania numai ca nu a ajuns sa ii pupe pe politistii care il urmareau. Dar sa nu mai lungesc povestea.
Pe scurt, ideea este ca omul nostru, care tocmai sterpelise un 4x4 (in romaneste, gipan), era urmarit de politie. La un moment dat, ca sa se faca pierdut, a oprit prada, in ideea de a se face pierdut in padurea de pe marginea soselei.
Gresiiiiiiiit! Asta pentru ca luand-o pe aratura, hotul (in treacat fie zis, un incepator de 18 ani) a dat peste o mica dar nervoasa turma mistreti. Iritati de la natura de ideea ca trebuie sa isi protejeze purcelusii, mistretii si-au facut un obiectiv din a-l pune la podea pe intrusul care le-a calcat arealul. Asa se face ca hotul, alergat acum de mistreti, a inceput sa tipe dupa ajutor la politistii de ai caror ochi abia scapase. Si, ca in filmele proaste dar cu happy end, tipul cel rau, vreau sa spun hotul, a ajuns teafar si fericit intr-o celula, asteptandu-si dreapta judecata.
Sigur, nu trebuie sa ne ambalam. Vreau sa zic ca intotdeauna, exista loc de nuante. Ca de pilda faptul ca Ananova.com pretinde ca ar fi fost doi hoti si nu unul. Oricum, sa nu ziceti ca nu am verificat macar doua surse!