Sinecura? O, da! Insa fara puscarie si rambursari...

Cu toata rusinea, visul meu de fata mare a fost si inca mai este acela de a ma lipi de o sinecura (slujba, functie bine retribuita, care cere muncă minima sau nu cere nici o munca, cf. Dex).

Uite de-asta l-am invidiat pret de cateva secunde pe Anthony Armatys, un american despre a carui existenta am aflat de pe The Money Times. Individul, ca altfel nu pot sa ii zic, a luat o leafa vreme de cinci ani fara macar sa mearga la munca.

Lucrul asta a fost posibil pentru ca a dat in 2002 un concurs la Avaya, o firma de telecom din New Jersey. Tipul a castigat postul, dar nu i-a convenit ceva din contract si pe chestia asta a refuzat job-ul. Totusi, din cauza unei erori in sistemul informatic al companiei, el a figurat drept angajat pana in 2007, motiv pentru care i-au intrat lunar bani in cont.

Dar am incetat sa-l mai invidiez cand am ajuns la sfarsitul stirii si am aflat ca incurcat-o: are de rambursat fix 470.995,53 de dolari, ca sa nu mai spun ca risca si sase ani de inchisoare...

Femeia-haiduc a vremurilor noastre

Despre Patricia Keezer se poate spune ca s-a nascut gresit. Adica, vreau sa spun, intr-o epoca total nepotrivita pentru ea. De ce? Pai, s-au cam dus vremurile in care era cool sa iei de la bogati pentru a da la saraci.

Totusi, Patricia din povestea noastra fix asta a facut, cu diferenta ca nu s-a ascuns prin codrii, ci intr-un birou de banca americana. De acolo, din pozitia de manager, ea a furat nu mai putin de 340.000 de dolari, de-a lungul a opt ani.

Potrivit DailyTelegraph, ea a ciupit banii acestia putin cate putin, pentru a da o mana de ajutor sarmanilor aflati in dificultate. Unora le era greu sa ramburseze un credit imobiliar, altora li se stricase masina, iar unii s-au trezit ca au de platit impozite mai mari decat au anticipat. Suflet mare si cu acces la banii bancii, Patricia Keezer nu a putut rezista tentatiei de a de le da o mana de ajutor. Eh, acum sa vedem cum va rezista dupa gratii.

Pornografia e mai buna, daca e subventionata de stat

Asa cum bine stiam cu totii, pornografie este pornografie si punct. Am aflat insa ca acest gen cinematografic poate avea un parfum aparte, daca este subventionat de stat.

Va puteti inchipui ca CNC-ul nostru (Consiliul National al Cinematografiei) ar putea finanta un proiect de film XXX? Parca n-as crede ca este posibil. Dar in Suedia se poate, potrivit Telegraph.co.uk.

Descris drept un film feminist, Dirty Diaries a primit o finantare de stat in valoare de 48.000 de euro. Suficient cat sa se lasa cu o frumusete de scandal national, criticii suedezi de film intrebandu-se "suntem un popor de obsedati sexuali sau doar de curiosi?".

Dar scandalul a capatat o amploare si mai interesanta pentru ca e vorba despre pornografie conceputa pentru a fi apreciata de femei, nu de catre barbati.

Intamplator sau nu, cert este ca filmul, de fapt colectia de 12 scurt metraje, are un succes nebun.

Doua BMW-uri roz pentru domnul ministru

Il cheama Nikolaï Svinarov, a fost general si a condus Ministerul Apararii din Bulgaria vreme de patru ani. A parasit inalta functie in 2005. In mod ciudat, se pare ca atunci nu i s-a cerut sa predea inventarul.

In mod si mai ciudat, abia zilele trecute s-a trezit cineva sa numere masinile din garajul ministerului. Printre altele – supriza! –, au fost descoperite si doua BMW-uri roz, cumparate in timpul mandatului sau, informeaza Le Point.

Da, dragilor, roz!!! Masinile au fost achizitionate negre si nimeni nu stie de ce au fost vopsite in halul asta.

Nu este clar daca acesta a fost visul din totdeauna al fiorosului om de arme. Se presupune doar ca unul dintre BMW-uri ar fi fost facut roz pentru fiica-sa, ca sa i se asorteze cu rochia in care a mers la balul de absolvire. OK, fie. Dar cu celalalt BMW cum ramane?

Am concediat bucatarul, gateste robotul

Am o veste proasta pentru cei capabili sa aprecieze o mancare bine facuta. E chiar proasta! Dar, pentru adeptii teoriilor conspiratiei sau ai scenariilor apocaliptice, faptul ca robotii au pornit sa cucereasca bucatariile ar putea fi o veste buna. Asta le-ar da apa la moara, le-ar confirma ipotezele si se vor simti foarte bine zicand "V-am spus eu ca robotii vor cuceri lumea?".

Pe scurt, chinezii au creat un robot capabil sa faca treaba a zece bucatari, informeaza Ananova. De acord, inteleg ca masinaria o sa echipeze doar marile restaurante, macar pentru inceput. Dar asta inseamna ca, pe termen lung, restaurantele "echipate" cu bucatari umani vor fi foarte scumpe. Cam asa cum sunt acum alimentele "bio"...

La naiba, chiar imi placea bucataria chinezeasca! De ce au inceput tocmai ei, chinezii? Ma asteptam ca americanii sa fie primii. Credeam ca o sa ii vad lansand hotdog-ul "robot crafted" cu o campanie de promovare pe masura. M-am inselat, deh... Se pare ca foamea de bani este mai mare la chinezi.

S-a tuns de toti banii. De 15.000 de lire sterline!

Sper din tot sufletul ca frizerita mea preferata sa nu citeasca stirea asta.

Daca o face, am pus-o! Nu de alta, insa chiar nu imi doresc sa acorde noi conotatii expresiei "frizerul meu favorit". Daca se va intampla, atunci vinovat va fi numai si numai sultanul Bruneiului.

Practic, in povestea asta, vina unuia dintre cei mai bogati oameni din lume va fi fiind aceea ca a platit nu mai putin de 15.000 de lire sterline pentru o tunsoare.

E drept, numai transportul frizerului de la Londra in Brunei si retur l-a costat 11.000 de lire sterline. De ce atat? Pai, ca sa-i vina frizerul acasa, sultanul in varsta de 63 de ani i-a asigurat acestuia un zbor lipsit de riscul de contaminare cu gripa aviara. Iar restul inseamna onorariu...

Dar, asa cum bine zice The Sun, la o avere de 12 miliarde de dolari, Haji Hassanal Bolkiah, sultanul Bruneiului, i-a lasat frizerului un bacsis cam subtire.

Cat dai s-o vezi pe mama goala?

Nu stiu cum sunt altii, dar eu sunt de parere ca stravechiul indemn de a o arunca pe bunica din tren pare o glumita subtire, de vara, pe langa ideea de a vinde pe Internet poze cu mama ta goala.

Ah, nu v-a dat niciodata una ca asta prin cap? Intre noi fie vorba, nici mie. Dar, nu-i nimic, s-a gandit la asta un tanar de 18 ani din Noua Zeelanda, am aflat din The Australian.

Asadar, ce-a facut desteptul? Ei bine, a gasit prin casa poze cu mama lui imbracata à la neglijée. Fotografiile fusesera facute in urma cu opt ani, pe cand mamica avea 36 de ani. In loc sa le puna frumos la loc si sa taca naibii, flacaul nostru s-a gandit sa faca un ban frumos scotandu-le la vanzare pe Internet. Si le-a licitat pe TradeMe.com, cu titlul "5 fotografii cu mama mea goala".

Normal, vanzarea a fost stopata, administratorii site-ului grabindu-se sa anunte familia tantalaului. Spre norocul lui, acesta nu a incasat nici o bataie sora moartea sau frate cu decesul.

Mai mult, mama lui i-a dat alte poze, pe care le-a considerat ea mai OK, cu permisiunea de a le vinde. Evident, i-a explicat copilului ca 50% din castig este al ei.

Pacat, nu s-au ales cu nici un ban. Si aceasta licitatie a fost oprita. Dar noul set de poze a apucat sa fie admirat de 11.000 de ori si comentat pe indelete.

Nu dati cu bani in cetateni!

Ati trait vreodata nebunia de a de baut la tot barul? Eu nu, recunosc, dar i-am vazut pe altii facand asta.

In schimb, admit, nu am vazut pe nimeni dand cu bani in cine se nimereste prin preajma. Dar am aflat de pe Timesonline.co.uk ca se mai intampla si chestii din astea. A facut-o recent un englez de 59 de ani, plecat in vacanta. Dar a facut-o stricand nu mai putin de 50.000 de euro!

OK, fie! Daca omul - baut fiind - a spart banii (cecuri de calatorie + cash) in felul acesta, este problema lui. Era in vacanta si, aterizand la Mallorca, l-a pocnit generozitatea atat de rau, incat s-a rupt in figuri.

Din pacate, nu i-a priit deloc. Criza lui de altruism s-a soldat cu arestarea, impachetarea si trimiterea lui acasa. Urat, nu-i asa?

Job pe sticla! Se incumeta careva?

Intamplator sau nu, venind acasa de la Tele M, unde am fost eternul si obositul invitat de vineri la emisiunea Boutique (ca sa imi fac putina reclama, precizez ca apar din minutul 33:30 :p), am dat peste o stire referitoare la un job.

La naiba, s-a intamplat tocmai cand ma batea gandul sa meditez serios la un eventual 3-rd job, de data aceasta pe sticla. Si, in mod ciudat, poftim!, am vazut pe Telegraph.co.uk ca ar fi loc pe piata.

Insa, dupa o scurta analiza, m-am dumerit: clar, nu corespund. Dar poate va incadrati voi. Sa va explic, poate va este de folos.

Concret, este vorba despre o pozitie de prezentator. Detaliu minor, trebuie sa va expuneti in fata camerelor de luat vederi fara sa deranjati cine stie ce stilist. Asta pentru ca hainele sunt oarecum inutile la un post pentru adulti.

Pai, da. Job-ul cu pricina este la un canal... din ala. Presupune trei aparitii pe saptamana, discutii explicite despre... vorba aia. Salariul ar fi de 220 de lire sterline. Nu-i foarte mult, dar nici putin la vreme de criza. Pentru cine mai ezita, se spune clar si explicit ca postul in discutie nu implica nici un fel de, hm..., contacte. Deci? Se incumeta careva? E loc si pentru barbati, si pentru femei!

Era sa uit, job-ul asta a fost listat la echivalentul britanic al Oficiului Fortelor de Munca sau cum s-o mai fi chemand institutia aia de stat care ofera somerilor posibilitatea de a descoperi noi oportunitati de angajare.

Bafta!

Atentie, se inchid usile si decolam

Asa cum s-a mai spus, creativitatea risca sa atinga cote interesante la vreme de criza. Si este logic sa fie asa, pentru ca goana disperata dupa solutii de supravietuire economica naste fie monstri, fie noi modele de business. Dar asta ramana sa decida istoria. Spre exemplu, este cazul primei companii aerienii care isi propune sa ofere zboruri in picioare.

Bine, de acrod, sunt multe lucruri care se pot face de-a 'n picioarelea. Nu stiu voi, insa eu nu m-am gandit ca as putea calatori cu avionul in picioare, la fel ca in tramvai, tinandu-ma de bara. Nu-i nimic, s-au gandit chinezii. Mai precis cei de la Spring Airlines, potrivit Sky News.

Chinezii in discutie s-au gandit sa se adopte pe avioane logica de tip "Atentie, se inchid usile!", care functioneaza foarte bine la metrouri. Evident, baietii o fac cu discount-urile aferente. Adica o vor face, pentru ca mai au nevoie de cateva aprobari.

Si, culmea, s-ar putea sa le obtina. Nu de alta, dar un oficial al companiei Spring Airlines sustine ca a pregatit aceasta oferta la sugestia vicepremierului chinez, Zhang Dejiang. S-o vedem si pe asta!

Daca parcare nu e, nimic nu e

Banii nu aduc fericirea, stim, dar aduc indestularea. Sau, uneori, pot aduce un loc de parcare, chestie care poate fi o adevarata fericire! Singura problema este sa ai multi, foarte multi. De pilda vreo 470.000 de euro, cat a platit un francez, potrivit Capital.

E mult? E putin? Pai, ar fi cam de vreo zece ori valoarea unei masini tari. Sau cat zece apartamente in diabeticul, pardon, dulcele targ al Iesilor.

In fond, asa cum se stie, prost nu este cine cere, adica Primaria Parisului in cazul de fata, care a pornit licitatia de la 200.000 de euro. Bogat este cine da. Si cine poate sa dea este fericit!

Ultimul amanet

E criza. Deci e de rau. Adica traim vremuri in care tot mai multi oameni ajung la casele de amanet. Dar ce se intampla cand ai bani de dat si nu mai ai nimic de amanetat?

Sa zicem ca ai pierdut deja la amanet telefonul, televizorul, brosa bunicii, cerceii fetitei si, cand nu s-a mai putut, ti-ai amanetat si verigheta. Pe care n-ai mai recuperat-o, spre disperarea nevestii si a tuturor rudelor. Si dupa? Mai e ceva de amanetat, daca te incapatanezi sa nu renunti la frigider, ca e vara? Ei bine, da! Iti mai poti amaneta sufletul.

Pare a fi o poveste, lejer faustiana, dar aceasta este politica de creditare a unei institutii financiare nonbancare din Lituania, o tara lovita de criza, pare-se, fix acolo unde ii este mai greu voinicului.

Potrivit RussiaToday.com, la o astfel de strategie a apelat Kontora, o companie ce acorda credite populatiei fara nici o alta garantie decat "esenta nemateriala clientului, mai exact a sufletul sau nemuritor".

In schimbul unei semnaturi pe un astfel de contract, lituanienii pot primi intre 80 si 800 de dolari, cu o dobanda de 1%, pe o perioada de 90 de zile. Asta in conditiile in care sufletul clientului ramane in proprietatea companiei pana ce este rambursat si ultimul cent.

Asa cum era si de asteptat, Biserica apreciaza ca aceasta practica este periculoasa pentru credinciosi. Si totusi, la ghiseele Kontora este coada...